Cratima românească unește cuvinte sau elemente gramaticale scurte fără spații între ele. În M-a sunat Ana, cratima face parte din forma scrisă m-a; nu este o linie de pauză între două idei.
Când se scrie cratima în română?
Folosește cratima când tiparul standard leagă un pronume scurt și neaccentuat de verb, marchează o contragere acceptată sau transformă anumite compuse și aproximări numerice într-o singură unitate grafică. Nu lăsa spații înaintea ori după această cratimă.
| Tipar | Rolul cratimei | Exemplu |
|---|---|---|
| Perfect compus + pronume scurt | Leagă pronumele de verbul auxiliar | M-a sunat Ana. |
| Verb + pronumele feminin o după participiu | Leagă pronumele-obiect de forma verbală compusă | Am văzut-o. |
| Imperativ afirmativ + pronume scurt | Atașează pronumele după forma de imperativ | Ajută-mă! |
| Contragere acceptată | Marchează o formă standard redusă | N-am timp. |
| Compus cu cratimă sau aproximare | Menține împreună o unitate lexicală ori o aproximare strânsă | după-amiază; trei-patru zile |
| Ordinal scris cu cifre | Atașează terminația ordinală la numeral | al 3-lea; a 2-a |
| Prezent obișnuit + pronume scurt | Păstrează de regulă cele două cuvinte separate | Mă ascultă. |
Cum se folosește cratima cu pronumele scurte?
Un pronume scurt și neaccentuat este un clitic: poziția și interpretarea lui depind de verb. Scrierea se schimbă în funcție de forma verbală, așa că nu adăuga cratima doar fiindcă pronumele este scurt.
- Cu un verb obișnuit la prezent, cliticul este în mod normal un cuvânt separat, așezat înaintea verbului: Mă ascultă și Îi răspund.
- La perfectul compus, cliticul apare înaintea auxiliarului și se leagă de acesta: M-a sunat, Ți-am scris și Ne-au văzut.
- Cliticul de obiect direct feminin singular o urmează de regulă după participiu la acest timp: Am văzut-o. Nu scrie văzuto într-un singur cuvânt.
- La imperativul afirmativ, cliticul urmează după verb și se leagă prin cratimă: Ascultă-mă!, Ridică-te!
- La imperativul negativ, cliticul apare după nu și înaintea verbului: Nu mă asculta! Alături de forma întreagă Nu îmi spune! se întâlnește și forma redusă Nu-mi spune!
Ce alte cuvinte frecvente se scriu cu cratimă?
Unele compuse și expresii fixe au cratimă lexicală, de aceea grafia lor trebuie învățată odată cu expresia. Două numerale apropiate se pot uni și pentru a exprima o aproximare: o zi-două. Acest tipar se deosebește de o enumerare obișnuită de numere separate.
- Printre compusele frecvente se numără după-amiază, bună-credință și floarea-soarelui. Nu orice grup format din două substantive sau adjective primește cratimă.
- Aproximările pot avea forma trei-patru zile sau o zi-două. În acest tip de construcție poate apărea și o variantă cu virgulă.
- Când numeralul este scris cu cifre, terminația ordinalului se leagă prin cratimă: al 3-lea capitol și a 2-a zi.
Greșeli de evitat
- Nu lega prin cratimă orice clitic de verb: în tiparul obișnuit la prezent, scrie Mă ascultă, nu Mă-ascultă.
- Nu copia grafia imperativului afirmativ într-o poruncă negativă: scrie Nu mă ajuta, nu Nu-mă ajuta.
- Nu înlocui cratima cu un spațiu: scrie M-a sunat și Am văzut-o, nu Mă a sunat ori Am văzut o.
- Nu pune spații în jurul cratimei: scrie după-amiază și trei-patru zile, nu după - amiază ori trei - patru zile.
- Nu confunda o contragere opțională cu un timp verbal nou: N-am timp și Nu am timp au același sens de bază; prima este forma redusă.
Care enunț folosește corect cratima la perfectul compus?
- Mă-a sunat Ana.
- M-a sunat Ana.
- Mă a sunat Ana.
- Măa sunat Ana.
Pronumele scurt mă se combină cu auxiliarul a în forma m-a, deci enunțul corect este M-a sunat Ana. Celelalte variante păstrează forma greșită a pronumelui, omit cratima ori introduc un spațiu.
Care este forma corectă a imperativului afirmativ prin care îi ceri cuiva să te ajute?
- Ajută-mă!
- Nu mă ajuta!
- Mă ajută!
- Ajută mă!
La imperativul afirmativ, pronumele scurt urmează verbul și se leagă prin cratimă: Ajută-mă! Nu mă ajuta! este o poruncă negativă, iar celelalte forme au ordinea ori spațierea greșită.
Care enunț ilustrează tiparul obișnuit la prezent, cu pronumele scurt scris separat?
- M-ascultă.
- Mă-ascultă.
- Mă ascultă.
- Măascultă.
Cu un verb obișnuit la prezent, cliticul stă de regulă separat înaintea verbului: Mă ascultă. Grafia cu cratimă aparține altor construcții, precum perfectul compus sau imperativul afirmativ.
Care enunț este porunca negativă scrisă corect prin care îi ceri cuiva să nu te asculte?
- Nu-mă asculta!
- Nu mă-asculta!
- Nu măasculta!
- Nu mă asculta!
La imperativul negativ, nu apare primul, cliticul îl urmează ca un cuvânt separat, iar apoi vine verbul: Nu mă asculta!
Ce grafie exprimă prin cratimă aproximarea „trei sau patru zile”?
- trei patru zile
- trei-patru zile
- trei,patru zile
- trei-patruzile
Aproximarea cu cratimă este trei-patru zile. În această construcție poate apărea și o variantă cu virgulă, dar ar avea nevoie de un spațiu după virgulă și nu ar fi forma cu cratimă cerută aici.