Pronumele reflexive românești

Pronumele reflexiv românesc trimite la subiect: Ana se vede în oglindă. Forma scurtă se schimbă după caz: acuzativul se este obiect direct, iar dativul își marchează un rol indirect, de beneficiar sau de posesor.

Ce rol au pronumele reflexive românești?

Identifică mai întâi rolul care trimite la subiect, apoi alege acuzativul pentru obiect direct sau dativul pentru obiect indirect, beneficiar ori posesor. Aceeași formă scurtă poate avea și sens reciproc sau lexical, deci contextul contează.

Utilizare	Întrebare de verificare	Exemplu	Sens
Reflexiv propriu-zis, acuzativ	Cine este văzut direct? Subiectul	Radu se vede în oglindă.	Radu se vede pe sine.
Dativ reflexiv	Cui sau pentru cine? Subiectului	Radu își cumpără o carte.	Radu cumpără cartea pentru sine.
Dativ reflexiv posesiv	Ale cui sunt mâinile? Ale subiectului	Radu își spală mâinile.	Mâinile spălate îi aparțin lui Radu.
Reciproc	Sensul poate fi „unul pe altul”?	Radu și Vlad se ajută unul pe altul.	Fiecare îl ajută pe celălalt.
Reflexiv lexical	Cliticul face parte din tiparul obișnuit al verbului?	Mă gândesc la examen.	Examenul este tema gândurilor mele.

Cum alegi între acuzativ și dativ?

Folosește cliticul reflexiv de acuzativ când subiectul este obiect direct și cliticul de dativ când subiectul este participant indirect, beneficiar sau posesor. Întrebările specifice cazurilor ajută: pe cine? pentru obiect direct și cui? pentru dativ.

Rol	Clitic de persoana a III-a	Exemplu	Contribuția cliticului
Obiect direct, acuzativ	se	Ana se vede.	Ana este persoana văzută direct.
Obiect indirect sau beneficiar, dativ	își	Ana își cumpără o carte.	Ana este beneficiara cumpărăturii.
Posesor, dativ	își	Ana își spală mâinile.	Ana este posesoarea mâinilor.

Compară Ana se spală cu Ana își spală mâinile. În al doilea enunț, mâinile este obiect direct, iar își îi identifică posesorul.
La persoanele I și a II-a, cliticele reflexive coincid cu pronumele personale scurte: mă, te, ne, vă. La persoana a III-a, contrastul important este acuzativul se față de dativul își.
Nu alege forma numai după un echivalent precum „pe sine”. Forma românească depinde de rolul sintactic și de sensul verbului.

Care sunt formele de persoană și număr?

Cliticul reflexiv are o serie de acuzativ și una de dativ. La persoana a III-a, niciuna nu distinge genul, iar aceeași formă acoperă singularul și pluralul.

Persoană și număr	Clitic de acuzativ	Acuzativ accentuat	Clitic de dativ	Dativ accentuat
Persoana I singular	mă	pe mine	îmi	mie
Persoana a II-a singular	te	pe tine	îți	ție
Persoana a III-a singular	se	pe sine	își	sieși
Persoana I plural	ne	pe noi	ne	nouă
Persoana a II-a plural	vă	pe voi	vă	vouă
Persoana a III-a plural	se	pe sine	își	sieși

La persoanele I și a II-a, formele accentuate sunt pronumele personale obișnuite folosite reflexiv: Mă văd pe mine. La persoana a III-a, pe sine este acuzativul accentuat, iar sieși dativul accentuat: El se vede pe sine. / El își promite sieși o pauză.

Formele accentuate adaugă focalizare ori clarificare și pot urma unei prepoziții: Se gândește la sine. Formele de persoana a III-a pe sine și sieși nu se schimbă după gen sau număr. DOOM3 consemnează și sie alături de sieși; lecția folosește sieși ca formă de referință ușor de recunoscut.

Unde se așază cliticul reflexiv?

Ține cliticul aproape de grupul verbal, dar alege-i poziția în funcție de forma verbală. Tiparele de mai jos acoperă formele actuale cele mai utile.

Formă verbală	Poziție	Exemplu la acuzativ	Exemplu la dativ
Prezent sau altă formă personală simplă	Înaintea verbului	Se vede în oglindă.	Își spală mâinile.
Perfect compus	Înaintea auxiliarului	S-a văzut în oglindă.	Și-a spălat mâinile.
Viitor cu va	Înaintea auxiliarului de viitor	Se va vedea în oglindă.	Își va spăla mâinile.
Conjunctiv prezent	După să	Vrea să se vadă în oglindă.	Vrea să-și spele mâinile.
Imperativ afirmativ	După verb, cu cratimă	Privește-te în oglindă!	Spală-ți mâinile!

Înaintea unui auxiliar care începe cu vocală, se și își iau formele legate s- și și-: s-a, și-a. Sunt combinații clitic + auxiliar, nu persoane noi.
Și scrierea dezvoltată să își spele este acceptată; forma compactă să-și spele este un model curent util. Diferența de grafie nu schimbă sensul.
Alte forme nepersonale pot atașa cliticul după ele, ca în forma consemnată de DOOM3 cumpărându-și. Lecția se concentrează pe propozițiile cu verb personal și pe imperativul afirmativ.

Cum diferă utilizările reflexivă, reciprocă și lexicală?

Cliticul singur nu stabilește întotdeauna interpretarea. Citește împreună subiectul, restul propoziției și tiparul verbului.

Reflexiv propriu-zis: subiectul acționează asupra aceleiași persoane: Mara se vede în oglindă. Obiectul direct trimite la Mara.
Reciproc: un subiect plural sau coordonat acționează mutual: Mara și Ioana se ajută una pe alta. Expresia una pe alta face sensul explicit.
Reflexiv lexical: cliticul aparține tiparului verbal și nu este un obiect obișnuit cu sensul „pe sine”: Mă gândesc la examen. Forma mă face parte aici din a se gândi. Vezi verbele reflexive românești.
Și cliticul de dativ poate avea sens reciproc: Își scriu mesaje poate însemna că își scriu unul altuia când subiectul este plural. Contextul sau o expresie adăugată înlătură ambiguitatea.

Greșeli de evitat

Nu folosi își pentru un obiect reflexiv direct: Ana se vede, nu Ana își vede, când se vede pe sine. Își vede mâinile este corect dacă mâinile este obiectul, iar Ana posesorul.
Nu folosi se pentru beneficiar sau posesor reflexiv: Ana își cumpără o carte și Ana își spală mâinile cer dativul.
Nu acorda se cu genul sau numărul subiectului: El se vede, Ea se vede, Ei se văd, Ele se văd.
Nu pune cliticul după un verb obișnuit la prezent: Se vede, nu Vede-se. Atașarea după verb apare în forme precum imperativul Privește-te!
Nu trata sine și sieși drept pronume-subiect. Sunt forme reflexive accentuate de obiect ori complement prepozițional; subiectul este exprimat sau subînțeles în altă parte.

Verifică ce ai învățat

1 / 5

Ce clitic de persoana a III-a completează enunțul reflexiv direct Ana ___ vede în oglindă?