Un verb reflexiv românesc folosește un pronume scurt, numit clitic, care leagă acțiunea de subiect: Mă spăl în fiecare dimineață. Aceleași forme pot face parte dintr-un verb pronominal lexical, pot exprima reciprocitatea sau pot crea o construcție mai largă cu se, deci un echivalent precum „pe mine însumi” nu oferă o traducere mecanică.
Cum formezi un verb reflexiv?
Conjugă normal verbul principal și, într-o propoziție obișnuită cu verb personal, pune înaintea lui cliticul corespunzător subiectului. Forma de dicționar include cliticul, ca în a se spăla sau a-și aminti, dar acesta se schimbă după persoană.
| Persoană | Reflexiv de acuzativ | Reflexiv de dativ | Exemplu cu a se spăla |
|---|---|---|---|
| eu | mă | îmi | Eu mă spăl. |
| tu | te | îți | Tu te speli. |
| el / ea | se | își | Ea se spală. |
| noi | ne | ne | Noi ne spălăm. |
| voi / dumneavoastră | vă | vă | Voi vă spălați. |
| ei / ele | se | își | Ele se spală. |
Cliticul de acuzativ se folosește când subiectul este obiect direct: se în Ea se vede în oglindă. Cliticul de dativ marchează participantul indirect, beneficiarul sau posesorul: Ea își spală mâinile. Formele persoanelor I și a II-a coincid cu pronumele personale scurte; se și își la persoana a III-a nu marchează genul sau opoziția singular–plural. Vezi pronumele reflexive românești.
Ce fel de sens reflexiv este exprimat?
Privește împreună verbul, subiectul și restul enunțului. Grafia cliticului nu arată singură dacă sensul este reflexiv, reciproc, lexical, mediu, pasiv sau impersonal.
| Utilizare | Întrebare de verificare | Exemplu | Sens |
|---|---|---|---|
| Reflexiv propriu-zis | Acțiunea revine asupra aceleiași persoane? | Mara se îmbracă. | Mara își pune hainele. |
| Reciproc | Fiecare membru acționează asupra celorlalți? | Mara și Ioana se salută. | Fiecare o salută pe cealaltă. |
| Pronominal inerent sau lexical | Cliticul face parte din tiparul de dicționar? | Mă gândesc la examen. | Examenul este tema gândurilor mele. |
| Mediu sau anticausativ | Evenimentul afectează un subiect neînsuflețit fără agent exprimat? | Ușa se închide. | Ușa ajunge în poziția închisă. |
| Se cu valoare pasivă | Un agent neprecizat face acțiunea? | Se vând bilete. | Biletele sunt oferite spre vânzare. |
| Se impersonal | Nu există subiect gramatical obișnuit? | Se spune că plouă. | Lumea spune că plouă. |
- Pentru reflexivul propriu-zis, compară Bunica îl îmbracă pe Andrei cu Andrei se îmbracă. În primul enunț, obiectul este altă persoană; în al doilea, acțiunea revine la subiect.
- Un subiect plural poate da lui se sens reciproc: Mara și Ioana se ajută una pe alta. Adaugă unul pe altul sau una pe alta când reciprocitatea trebuie exprimată fără echivoc.
- Verbele pronominale lexicale se învață cu tot cu clitic și prepoziție: a se gândi la, a se teme de, a-și aminti de. Ele nu înseamnă automat că subiectul gândește, se teme sau își amintește „pe sine”.
- Unele intrări cu a se au un sens care nu poate fi dedus din verbul activ: a uita înseamnă „a nu-și mai aminti”, iar a se uita (la), „a privi”. Nu elimina și nu adăuga se numai după traducere.
Unde se așază cliticul?
Ține cliticul lângă grupul verbal, dar schimbă-i poziția după forma verbului: înaintea unei forme personale simple, înaintea auxiliarului la perfectul compus, după să la conjunctiv și după imperativul afirmativ, cu cratimă.
| Formă verbală | Exemplu la acuzativ | Exemplu la dativ | Sens |
|---|---|---|---|
| Prezent | Se spală. | Își amintește numele. | Subiectul se spală sau își amintește. |
| Perfect compus | S-a spălat. | Și-a amintit numele. | Acțiunea este încheiată. |
| Viitor cu o să | O să se spele. | O să-și amintească. | Acțiunea este viitoare. |
| Conjunctiv prezent | Vrea să se spele. | Vrea să-și amintească. | Subiectul dorește acțiunea. |
| Imperativ afirmativ | Spală-te! | Amintește-ți! | Poruncă sau îndemn. |
La perfectul compus, cliticul precedă auxiliarul a avea: m-am, te-ai, s-a, ne-am, v-ați, s-au; la dativ apar mi-am, ți-ai, și-a, ne-am, v-ați, și-au. Participiul nu se acordă cu genul subiectului: S-a spălat este valabil pentru un bărbat și o femeie. Pronumele de obiect direct feminin singular o este nereflexiv și urmează participiului: A spălat-o pe Ana.
Cum negi un verb reflexiv?
Pune nu înaintea cliticului reflexiv: Nu mă spăl. și Nu se gândește la examen. La perfectul compus ordinea este nu + clitic + auxiliar + participiu: Nu s-a spălat.
- La conjunctiv, pune nu după să și înaintea cliticului: E bine să nu te grăbești.
- Imperativul afirmativ pune cliticul după verb: Îmbracă-te! Imperativul negativ folosește nu + forma de infinitiv și pune cliticul înainte: Nu te îmbrăca!
- Cu o să, cliticul rămâne după să: Nu o să se certe. Se folosește și contragerea N-o să se certe. Vezi perfectul compus, negația cu nu și conjunctivul prezent.
Ce trebuie să înveți ca tipar verbal fix?
O intrare de dicționar începută cu a se sau a-și semnalează că trebuie învățat întregul tipar, inclusiv prepoziția și sensul. Echivalentul din altă limbă poate să nu fie reflexiv: a se întâlni cu cineva înseamnă „a avea o întâlnire cu cineva”, iar a se răzgândi, „a-și schimba hotărârea”. Verbul reflexiv este un tipar lexical și gramatical, nu simpla conversie a unui pronume.
| Tipar de dicționar | Formă utilă de prezent | Sens |
|---|---|---|
| a se gândi la | Mă gândesc la vacanță. | Vacanța este tema gândurilor mele. |
| a se întâlni cu | Ne întâlnim cu prietenii. | Avem o întâlnire cu prietenii. |
| a-și aminti de | Își amintește de copilărie. | Își aduce aminte de copilărie. |
| a se teme de | Nu mă tem de întuneric. | Întunericul nu îmi provoacă teamă. |
| a se îmbrăca | Copiii se îmbracă repede. | Copiii își pun repede hainele. |
Greșeli de evitat
- Nu acorda se după gen sau număr: El se spală, ea se spală, ei se spală, ele se spală.
- Nu folosi acuzativul se când subiectul este beneficiar sau posesor la dativ: Își spală mâinile arată posesia, iar Se spală acțiunea asupra subiectului.
- Nu pune după verb un clitic la prezent: Se întâlnesc, nu Întâlnesc-se. Poziția postverbală apare în forme ca Întâlnește-te!
- Nu presupune că orice se exprimă acțiunea asupra propriei persoane. În Se vând bilete are valoare pasivă, în Se spune că este târziu este impersonal, iar în Ușa se deschide poate fi mediu sau anticausativ.
- Nu elimina se dintr-un verb pronominal inerent și nu îl adăuga doar fiindcă altă limbă folosește reflexivul. Verifică tiparul românesc: a se uita înseamnă a privi, nu a se privi pe sine.
Care enunț arată că Mara se spală pe sine?
- Mara își spală.
- Mara se spală.
- Mara spală-se.
- Mara o spală.
Subiectul este și obiect direct, deci cliticul reflexiv de acuzativ este se. Dativul își cere alt obiect direct, ca în își spală mâinile.
Alege forma corectă la persoana I singular a tiparului a se gândi la examen.
- Mă gândesc la examen.
- Îmi gândesc la examen.
- Mă gândi la examen.
- Gândesc-mă la examen.
Tiparul pronominal are forma mă gândesc, cu mă înaintea verbului personal.
Care enunț așază corect cliticul reflexiv la perfectul compus?
- S-a îmbrăcat repede.
- A îmbrăcat-se repede.
- Se a îmbrăcat repede.
- Îmbrăcat s-a repede.
La perfectul compus, cliticul precedă auxiliarul: s-a îmbrăcat. Participiul rămâne după auxiliar.
Ce exprimă se în Mara și Ioana se ajută una pe alta?
- Un subiect feminin singular
- Un posesor reflexiv
- Un sens reciproc
- Un verb meteorologic impersonal
Subiectul coordonat și una pe alta arată că fiecare o ajută pe cealaltă, deci sensul este reciproc.
Care enunț folosește se cu valoare pasivă, nu reflexivă propriu-zisă?
- Radu se vede în oglindă.
- Radu se îmbracă.
- Radu se gândește la examen.
- Se vând bilete.
În Se vând bilete, biletele sunt lucrurile vândute, iar agentul nu este exprimat; se are valoare pasivă.