Abrevieri și acronime

Nu toate formele prescurtate din română se punctuează la fel. O abreviere a unui cuvânt, precum prof. (profesor), se scrie de regulă cu punct, în timp ce un acronim instituțional, precum UE (Uniunea Europeană), și simbolul unei unități de măsură, precum km (kilometru), se scriu de regulă fără punct. Forma corectă depinde de ceea ce reprezintă prescurtarea și de grafia consacrată a acesteia.

Prin ce se deosebesc abrevierile de acronime în scrierea românească?

O abreviere scurtează un cuvânt sau o expresie; un acronim este o formă alcătuită din literele inițiale ori din fragmentele unei denumiri și folosită ca unitate în scris. Pentru a alege grafia, identifică mai întâi tipul prescurtării, apoi folosește forma normată actuală, fără a transfera automat regulile de punctuație din engleză.

Când se scrie o abreviere cu punct?

Folosește punctul dacă așa apare forma normată. De regulă, el este necesar când abrevierea nu păstrează ultima literă a cuvântului întreg, însă unele forme tradiționale păstrează această literă și tot se scriu cu punct.

• Abrevierile care se opresc înaintea ultimei litere a cuvântului întreg primesc, de regulă, punct final: acad. (academician), prof. (profesor), nr. (număr), vol. (volum) și etc. (et cetera).
• Unele abrevieri tradiționale păstrează ultima literă, dar se scriu totuși cu punct: dr. (doctor), lt. (locotenent) și mr. (maior). Acestea trebuie învățate ca grafii consacrate, nu deduse printr-o singură regulă universală.
• Alte forme care păstrează ultima literă nu au punct: dl (domnul), dna (doamna), vs (versus) și cca (circa). Nu adăuga punct numai pentru că forma este scurtă.
• Într-o succesiune compactă de inițiale, după punctul interior nu se lasă de regulă spațiu: B.P. Hasdeu. În schimb, cuvintele abreviate ale unei expresii pot fi despărțite prin spațiu: nr. crt. (număr curent). Păstrează întocmai spațierea consacrată a unor expresii precum ș.a. (și alții/și altele) și ș.a.m.d. (și așa mai departe).

Cum se scriu acronimele și denumirile instituționale?

Multe acronime instituționale românești se scriu cu majuscule și fără puncte: UE (Uniunea Europeană), ONU (Organizația Națiunilor Unite), BNR (Banca Națională a României), ONG (organizație neguvernamentală) și TVA (taxă pe valoarea adăugată). Pentru aceste exemple actuale, grafia fără punct este forma neutră și mai economică.

• DOOM3 admite punctele interioare ca variantă în unele forme bine cunoscute în România, printre care C.F.R., S.U.A. și U.E.; pentru acest grup recomandă însă formele mai economice CFR, SUA și UE.
• Unele forme păstrează punctele prin tradiție, de exemplu P.S. (post-scriptum) și P.P.S. (post-post-scriptum). Învață-le ca forme consemnate în dicționar, fără să aplici mecanic modelul scrierii fără punct.
• Acronimele devenite substantive comune obișnuite se pot scrie cu litere mici și fără puncte, ca în laser, radar și aragaz. Statutul lor lexical contează mai mult decât faptul că provin dintr-o expresie mai lungă.
• Folosirea majusculelor face parte din convenție: nu transforma orice abreviere într-un șir de majuscule și nu scrie cu litere mici acronimul unui nume propriu. Pentru rolul mai larg al majusculelor românești, vezi folosirea majusculelor.

Cum se atașează desinențele românești unei abrevieri?

Când o abreviere sau un simbol primește o desinență de plural ori articolul hotărât românesc, elementul adăugat se atașează cu cratimă. Punctele și majusculele proprii abrevierii rămân neschimbate.

Aceeași regulă a cratimei se aplică atunci când româna adaugă o desinență anumitor forme străine ori alcătuite din litere. Ea nu justifică transformarea lui DVD în DVDs și nici scrierea legată DVDul; vezi regulile de bază ale cratimei.

Ce se întâmplă cu punctuația în propoziție?

Punctul care aparține unei abrevieri rămâne parte din aceasta, dar nu se dublează când abrevierea încheie propoziția. Dacă urmează un alt cuvânt, după punct se lasă spațiul obișnuit.

• Înaintea altui cuvânt, păstrează spațiul de după abreviere: Am discutat cu prof. Ionescu.
• La sfârșitul propoziției, nu adăuga încă un punct: Documentul are 3 p. Punctul de după p marchează atât abrevierea, cât și sfârșitul propoziției.
• Simbolurile unităților de măsură se comportă diferit: scrie 5 km, 2 kg și 12 cm fără puncte. Aceste simboluri respectă convenții tehnice și își păstrează tipul de literă prescris.
• Dacă o formă prescurtată conține litere românești, păstrează semnele diacritice: ș.a., î.e.n. (înaintea erei noastre) și Ț atunci când grafia consacrată a abrevierii cere această majusculă. Omiterea semnelor este o greșeală de ortografie, nu o variantă de punctuație. Pentru literele propriu-zise, vezi diacriticele românești.

Ce alegeri de registru și de uz sunt importante?

În româna standard contemporană se folosește forma normată actuală atât în texte formale, academice și administrative, cât și în textele obișnuite atent redactate. Domeniile de specialitate pot avea simboluri sau forme internaționale guvernate de convenții proprii, iar un acronim familiar specialiștilor poate fi neclar pentru publicul larg. Într-un document destinat tuturor, dezvoltarea unui acronim necunoscut la prima apariție ține de claritate, nu de o altă regulă gramaticală.

Greșeli de evitat

• Nu aplica aceeași regulă a punctului tuturor formelor prescurtate: prof. și UE respectă convenții diferite.
• Nu introduce spații în interiorul unui acronim compact ori între literele sale: scrie BNR, nu B N R.
• Nu adăuga punct după simbolul unei unități de măsură: scrie 10 km, nu 10 km. dacă simbolul nu se află la sfârșitul propoziției.
• Nu lipi direct de litere articolul românesc sau desinența de plural: scrie DVD-ul și DVD-uri, nu DVDul sau DVDuri.
• Nu dubla punctul când abrevierea încheie propoziția: scrie Documentul are 3 p., nu Documentul are 3 p..