Alfabetul românesc

Româna folosește un alfabet latin modern cu 31 de litere. Cinci dintre ele sunt litere românești cu diacritice — ă, â, î, ș și ț —, așadar cuvinte ca măr, în, șase și țară nu se scriu fără aceste semne. Alfabetul cuprinde și litere mai puțin frecvente, precum q, w și y, care apar mai ales în nume străine, împrumuturi și vocabular de specialitate.

Care sunt cele 31 de litere ale alfabetului românesc?

Învață alfabetul în ordinea de mai jos, cu fiecare literă mare alături de forma sa mică. Cele cinci litere cu diacritice ocupă poziții proprii; ele nu sunt simple variante ornamentale ale literelor a, i, s sau t.

Sunt ă, â, î, ș și ț litere distincte?

Da. Ă, ă; Â, â; Î, î; Ș, ș și Ț, ț sunt litere distincte ale alfabetului românesc. Semnele lor fac parte din literă: păstrează căciula de pe ă, accentul circumflex de pe â și î, precum și virgula de sub ș și ț.

• Scrie ș și ț cu virgulă dedesubt, nu cu sedilă: șase, școală, țară și față.
• Păstrează semnul și la majuscule: Școala începe. și Țara este mare.
• Nu considera ă drept un simplu a și nici ș drept un simplu s: fată și față sunt cuvinte diferite.
• Distribuția ortografică detaliată a literelor â și î este prezentată în lecția despre î și â; aici stabilim doar că ambele sunt litere ale alfabetului.

Unde apar K, Q, W și Y?

K, Q, W și Y fac parte din alfabetul modern cu 31 de litere, deși sunt mai puțin frecvente în vocabularul românesc tradițional. Le vei întâlni în nume proprii străine, cuvinte împrumutate, termeni tehnici, mărci și forme internaționale; prezența lor nu face ca un text în română să fie automat incorect.

Un cuvânt împrumutat poate păstra o literă cu aspect străin și, în același timp, poate primi forme gramaticale românești. De exemplu, grafia și desinențele unui împrumut pot necesita verificarea într-un dicționar actual, nu aplicarea automată a pluralului din engleză. Lecția despre cuvintele împrumutate și străine explică mai pe larg această alegere.

Cum funcționează ordonarea alfabetică în limba română?

Ordonează cuvintele românești literă cu literă, după ordinea alfabetului românesc, și consideră fiecare literă cu diacritică distinctă de litera simplă asemănătoare. Majuscula și minuscula ocupă aceeași poziție alfabetică; atunci când lista trebuie să respecte ordinea românească, diacritica nu se ignoră.

Când ordonezi alfabetic nume sau cuvinte de vocabular, nu transforma tacit ă, â, î, ș sau ț în litere simple. O bază de date sau o foaie de calcul poate folosi altă setare regională ori o ordonare care ignoră accentele, așa că alege ordonarea românească atunci când lista trebuie să urmeze alfabetul românesc.

Ce ar trebui să observe un începător când citește?

Ortografia românească oferă adesea indicii utile pentru citire, dar între litere și sunete nu există întotdeauna o corespondență unu la unu. O singură literă poate avea valori diferite în contexte diferite, iar un grup de litere poate reprezenta împreună o singură valoare consonantică. Consideră tiparele de mai jos o primă orientare pentru citire, nu un curs complet de pronunție.

Cum se schimbă C și G înainte de E și I?

Înainte de e sau i, literele simple c și g au valorile lor specifice în limba română. Grupurile scrise ce, ci, ge și gi indică aceste valori; pentru a păstra înainte de e sau i valoarea lui c din casă ori valoarea lui g din gară, în română se scrie che, chi, ghe sau ghi.

• În che, chi, ghe și ghi, litera h face parte din tiparul ortografic; în valoarea românească prezentată aici, ea nu este o consoană suplimentară pronunțată independent.
• Literele e și i din aceste grupuri ajută la stabilirea modului de citire a literei c sau g precedente. În funcție de ceea ce urmează, ele pot reprezenta și o vocală ori pot funcționa numai în interiorul grupului de litere, așa că nu considera automat că fiecare literă scrisă corespunde unui sunet separat.
• Și alte combinații depind de context. De exemplu, x poate reprezenta mai multe succesiuni de consoane, iar cuvintele străine pot păstra grafia sau valorile din limba-sursă. Consultă un dicționar actual atunci când un cuvânt nou nu urmează un tipar cunoscut.

Greșeli de evitat

• Nu elimina diacriticele din ă, â, î, ș sau ț doar fiindcă par opționale pe o tastatură englezească.
• Nu înlocui formele ș și ț cu virgulă dedesubt prin formele cu sedilă ori prin literele simple s și t.
• Nu afirma că k, q, w sau y lipsesc din limba română; sunt litere ale alfabetului, deși frecvența și contextele lor diferă.
• Nu presupune că fiecare literă are un singur sunet fix sau că fiecare literă scrisă contribuie cu un sunet separat.
• Nu citi grupurile che, chi, ghe și ghi ca pe patru excepții fără legătură: în aceste grupuri, h ajută la păstrarea valorii dorite a lui c sau g înainte de e ori i.